Pe-aleile pustii, cu dor,
Fantoma din trecut goneste…
In fata scenelor ce dor
Ea pasul si-l opreste.
Prin cafenele, cinema,
Ocupa locuri prafuite…
Zareste iar pe cineva
Din vremile iubite.
Opresc iarasi al ei zbor
Cladiri uitate, efemere,
Si cand se-ntoarce, ele mor,
Cu somnul lor purtat pe gene.
Ea fuge, alearga-n cerc
Pe-a amintirilor alei…
De-as vrea macar,
N-am cum sa-ncerc
Sa uit vorbele ei!




Bună treabă, e superbă poezia !
Multumesc
Ocupa locuri prafuite…
Zareste iar pe cineva
Din vremile iubite.
Pe-a amintirilor alei…
N-am cum sa-ncerc
Sa uit vorbele ei!
Cum vad eu lucrurile:
Din vremurile mult iubite.
&
Sa uit acum vorbele ei!
Facem un cenaclu de poezie, odata si odata