Am decis sa ma rup cateva zile de messenger si de persoanele din jurul meu, am nevoie de ceva timp cu mine insami si vreau sa imi canalizez atentia absolut numai pe persoana mea si pe blog. Vreau sa ma linistesc si sa imi pun gandurile in ordine. Sa trec printr-o spalare a creierului daca se poate zice asa. Sa ma purific.
Mi-am luat discografia de la Pasarea Colibri si de la Phoenix, melodii din Cenaclul Flacara, folk, melodii care imi transmit o anumita stare de bine si de liniste. Melodii pe care ma imaginez stand in padure pe o patura cu un fir de iarba in gura si uitandu-ma la cer. Singura. Da.
O sa imi cumpar cateva carti ca mi-au mai ramas niste bani de acum cateva zile si o sa ma refugiez in ele, sa uit de restul lucrurilor mici care ma macina. O sa ma duc sa imi iau bilet la o piesa de teatru. Sunt perioade de tranzitie pe care le are fiecare persoana, perioade in care ne retragem in propria persoana si adunam, scadem, impartim, inmultim, apoi tragem linie si facem calcul, iar din total ne dam seama ce am gresit, ce am facut prea bine sau prea rau, cine merita si cine nu.
Vreau sa redescopar micile placeri ale vietii, plimbarile, cartile, muzica, teatrul, conversatiile inteligente cu persoane inteligente, vreau sa filosofez si sa imi regasesc inclusiv blogul. Mi-a fost dor sa scriu aici.
O sa il citesc pe Eminescu si pe Blaga. Profunzi. Cam cum gandesc eu, dar nu intelege nimeni. Poate ca eu gandesc bine dar nu stiu sa imi expun ideile. Asa ca, daca ii citesc, e posibil sa gasesc o strofa care se potriveste si pot sa scriu un biletel cu strofa in loc sa vorbesc. Sau sa o invat pe de rost.
Voi aveti perioade din astea, sau sunteti niste perfecti in cautarea vietii perfecte? Nu va apucati sa imi spuneti ce inseamna “perfect” ca stiu asta. Vorbesc ipotetic si atata timp cat unii vor incerca sa ma corecteze cu anumite lucruri, tot asa voi vorbi.
Esti vreun perfect?
au grait…